Atragerea fondurilor europene depinde în mare măsură de organizarea şi simplificarea proceselor administrative, dar şi de nivelul de dezvoltare a economiei, iar un alt aspect important este că România are prea puţini întreprinzători şi IMM-uri care să aplice pentru fonduri, susţine Mişu Negriţoiu, chairman ING Bank. Reprezentantul ING Bank a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, şi despre noul acord cu FMI, precum şi despre recenta decizie a Băncii Naţionale a României de a reduce dobânda cheie la 4,5% pe an.
AGERPRES: Era necesar pentru România să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional?
Mişu Negriţoiu: Beneficiile unui nou acord cu FMI se referă atât la percepţia de risc a investitorilor asupra României, percepţie care s-a îmbunătăţit substanţial şi se menţine în continuare, cât şi la consolidarea stabilităţii financiare a României în contextul unor potenţiale turbulenţe în mediul extern, dar mai ales în urma unor derapaje de politică internă. Atipic pentru un acord cu FMI, se pune accent pe ajustarea structurală, mai degrabă ca mijloc de presiune pentru organizarea mai eficientă a proceselor de cheltuire eficientă a banului public (sănătate), fluidizarea plăţilor întârziate (arieratele) şi eliminarea pierderilor în sectorul de stat. Acordul este mai mult unul calitativ şi nu cantitativ, iar cele patru miliarde de euro prevăzute, probabil că nu se vor folosi niciodată de către România.
AGERPRES: Credeţi că următorul acord al României cu FMI va fi şi ultimul?
Mişu Negriţoiu: Sper ca România să înveţe încă odată lecţia şi să nu mai fie nevoie de o supraveghere suplimentară pentru aplicarea politicilor corecte şi administrarea eficientă a sectorului de stat. Aceasta echivalează cu maturizarea clasei politice şi creşterea capacităţii de guvernare. De altfel, autorităţile au declarat că nu mai urmează un alt acord după expirarea acestuia.
AGERPRES: Cum apreciaţi evoluţia reformelor structurale în decursul acordurilor cu FMI?
Mişu Negriţoiu: România a implementat reforme fiscale importante sub acordul din 2009, iar acestea au condus la consolidarea fiscală semnificativă şi scăderea deficitului bugetar de la 9% în 2009 la sub 3% în 2012. Însă reuşitele în categoria reformelor structurale au fost mai puţine, printre acestea numărându-se flexibilizarea pieţei muncii printr-un nou cod, în martie 2011, în vreme ce listările/privatizările companiilor de stat au reprezentat în mod sistematic angajamente pe care România nu le-a îndeplinit în totalitate şi care fac în continuare obiectul acestui acord. Credem însă că atitudinea mai tolerantă a FMI legată de aceste situaţii nu se va schimba, dat fiind statutul de elev-model pe care îl are România în rândul ţărilor ce primesc asistenţă de la Fond.
AGERPRES: Care este impactul acordului cu FMI asupra economiei României?
Mişu Negriţoiu: Pentru România este important să-şi menţină stabilitatea macroeconomică (deficit bugetar şi de cont curent sub 3%, datorie publică redusă sub 60% din PIB) pentru a continua creşterea economică pe baze solide. Dar creşterea PIB-ului cu 1-2% în ultimii ani nu este suficientă, iar următorii 2 ani cât durează acordul ar trebui să restabilească încrederea operatorilor din piaţă şi a consumatorilor şi să relanseze o creştere mai mare.
AGERPRES: Ce impact au avut acordurile cu FMI asupra cursului leului?
Mişu Negriţoiu: Dintre cele trei acorduri Stand-by consecutive începând cu martie 2009, primul acord a fost singurul care a avut un efect pozitiv sensibil asupra monedei locale. Acesta a fost, de altfel, şi singurul care nu a avut caracter preventiv şi a însemnat creşterea rezervelor valutare ale BNR cu circa 13 miliarde euro (peste jumătate din suma primită în tranşele din 2009). Intervenţiile BNR au ajutat leul să menţină o volatilitate mai redusă decât a monedelor regionale în perioada de vârf a crizei financiare globale din 2009. Acordul recent agreat cu partenerii internaţionali este de natură să confere mai multă stabilitate pieţelor şi să reconfirme politicile sănătoase şi prudente. Leul ar fi înregistrat evoluţii negative numai în cazul unor derapaje interne de natură politică sau economică, chiar şi fără un Acord.
AGERPRES: Cum apreciaţi decizia de a introduce o cotă redusă de TVA la pâine?
Mişu Negriţoiu: Aceasta este una dintre măsurile populiste cu efect destul de limitat, mai ales că este însoţită şi de alte creşteri de taxe. Pâinea are o pondere de 7% în coşul de consum şi, evident, nu va rezolva problema alimentaţiei populaţiei cu venituri scăzute, dar probabil va reduce evaziunea fiscală la produsele de panificaţie şi poate influenţa chiar scăderea marginală a inflaţiei. De pe urma acestei măsuri cred că cel mai mult beneficiază societăţile comerciale cu activitate în domeniu şi producătorii individuali.
AGERPRES: Cum apreciaţi semnalul dat de Banca Naţională prin reducerea dobânzii cheie?
Mişu Negriţoiu: Reducerea ratei cheie la 4,5% reprezintă un semnal pozitiv pentru piaţa creditului, aflat în teritoriul contracţiei. Însă efectele acestei relaxări monetare asupra creditului vor fi probabil limitate şi se vor face simţite cu întârziere, întrucât piaţa creditului suferă şi din cauza situaţiei cererii interne. Ilustrative în acest sens sunt ratele de dobândă pentru creditele noi în moneda locală, care la jumătatea acestui an se află aproape de minimele istorice, în vreme ce creditarea per ansamblu se contractă în termeni anuali (singurul produs care înregistrează un avans este cel al creditului în lei acordat companiilor, însă şi acesta a încetinit în iunie; performanţa acestui produs vine din înlocuirea creditului în valută începând cu luna iunie 2012, pe fondul resurselor limitate de la băncile mamă şi al legăturilor bancare importante cu Grecia, aflată într-o situaţie problematică anul trecut). Pe lângă situaţia cererii interne, care ar putea fi ajutată de o revenire a creditului (cele două putând astfel forma un ciclu virtuos), majoritatea datelor economice recente sunt în favoarea relaxării politicii monetare (chiar şi producţia industrială, care a înregistrat o creştere anuală medie de 7% în primele cinci luni ale anului, arată semne de oboseala – scădere lunară de 10% în luna mai).
AGERPRES: Care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă sistemul bancar şi cum ar putea fi acestea soluţionate?
Mişu Negriţoiu: Problemele cu care se confruntă sistemul bancar sunt nivelul ridicat al creditelor neperformante (în creştere la 20% la finalul lunii mai) alături de contracţia continuă a creditării, ce reflectă în bună măsură situaţia economiei într-o stagnare continuă. O posibilă soluţie presupune măsuri de stimulare a creditului, precum şi a cererii interne, prin politici de relaxare monetară şi fiscală sau prin stimulente active din partea statului.
AGERPRES: Ce părere aveţi despre măsura introducerii managementului privat la companiile de stat?
Mişu Negriţoiu: Managementul privat la companiile de stat nu este o măsură nouă. Există o lege a managementului din 1993, chiar înainte de lansarea procesului de privatizare, care urmărea aceleaşi obiective de îmbunătăţire a gestiunii financiare şi a performanţei activităţii. Nu a funcţionat decât formal. Nici acum procesul nu este convingător. Pare că statul nu este hotărât să cedeze conducerea de zi cu zi a companiilor sale.
AGERPRES: Care sunt domeniile pe care ar trebui să se bazeze dezvoltarea economică a României?
Mişu Negriţoiu: România ar trebui să-şi folosească avantajele competitive şi să identifice proiectele proprii cu care ar putea să participe la piaţa unică europeană. Deja s-a conturat ca producător şi exportator de autoturisme şi componente. Sectorul energetic ar putea să fie un alt exemplu, cu şanse mari de reuşită. Dar un proiect mult întârziat este însă în agricultură şi dezvoltarea rurală. Se pare însă că între cele două nu există mare legătură, având în vedere polarizarea proprietăţii asupra terenurilor agricole şi a producţiei. Cei mulţi contribuie cu foarte puţin şi avem imense resurse nefolosite.
AGERPRES: Ce poate face România pentru a accelera atragerea banilor de la UE?
Mişu Negriţoiu: Atragerea fondurilor UE depinde în mare măsură de organizarea şi simplificarea proceselor administrative, dar şi de nivelul de dezvoltare a economiei. Avem prea puţini întreprinzători şi IMM-uri care să aplice pentru fonduri, într-o economie dominată de multinaţionale şi într-o ţară sufocată de birocraţi.
AGERPRES: Ce părere aveţi despre orientarea creditării spre moneda naţională? Este util/necesar să trecem la o piaţă a creditării în lei?
Mişu Negriţoiu: Mi se pare normal şi pozitiv. Cel mai mare risc în timpul crizei financiare asupra sectorului bancar, a politicilor monetare şi a populaţiei a fost riscul valutar. Oamenii nu trebuie să-şi asume riscuri de derapaj al monedei naţionale sau al monedelor străine din motive independente de ei. Ei trebuie să contracteze datorii în moneda în care câştigă. Şi societăţile comerciale contractează credite în valută numai în limita veniturilor în valută (din exporturi). Văd util şi necesar să crească creditarea în lei, cu atât mai mult cu cât perspectiva adoptării monedei euro se îndepărtează. AGERPRES (AS – autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)